Un nou obiectiv în muzeografia dobrogeană. Mormântul pictat nu poate fi vizitat vara aceasta

Vicepreședintele CJC, Petre Enciu, mărturisea joi, 6 iunie, că a preluat în 2020 acest proiect la stadiul de studiu de fezabilitate, dar cel mai complicat a fost avizul de la Ministerul Culturii. „Aici s-a întârziat pentru că, fiind un monument de categorie A, și exigențele avizatorilor erau foarte ridicate. Am trecut prin multe dificultăți în acest proiect. De la cercetare arheologică preventivă, la emiterea autorizației de construire, la organizarea de șantier, care a fost o mare problemă pentru că pe Ștefan cel Mare se derula un proiect al Primăriei și a trebuit să discutăm cu multe instituții locale. Au început lucrările la finalul anului 2022 și am avut ambiția să finalizăm proiectul și să-l rambursăm în totalitate pe fonduri europene. Toate proiectele pot fi duse la bun sfârșit dacă le iubești, dacă-ți dorești lucrul acesta, dacă ești atent la detaliile din execuția de lucrări. Fără toate acestea, proiectele pot eșua foarte ușor și poți pierde finanțări”, a declarat Petre Enciu.

Din cei patru ani scurși de la ordinul de începere, doi ani au durat numai proiectarea și avizarea la Ministerul Culturii, iar execuția propriu-zisă a actualei incinte a durat doar 18 luni.

Directorul Direcției Generale de Proiecte a CJC, Elena Georgescu, a recunoscut că s-ar fi dorit un obiectiv puțin mai comercial: „Poate că vor fi comentarii că podeaua nu-i din marmură, precizez că nu am avut voie, a trebuit să respectăm tot ce ni s-a impus prin aviz”.

Lucrările, demarate în luna decembrie a anului 2022, au vizat intervenția directă asupra monumentului funerar și introducerea unei structuri de protecție cu rol multiplu: protejarea de factorii de degradare externi, asigurarea unui microclimat interior vital pentru conservarea picturilor murale din interior și restabilirea legăturii dintre monumentul antic și nivelul original al solului. Totodată a fost realizat un Punct de Informare, în scopul punerii în valoare a excepționalului monument istoric, cu rol de prezentare specială a obiectivului, dar și de facilitare a accesului în vecinătatea acestuia. Valoarea totală a investiției se ridică la 6.419.336,47 lei.

Muzeografia dobrogeană s-a îmbogățit de joi, 6 iunie, cu un nou spațiu expozițional, care valorifică un sit arheologic cu caracter de unicat pe teritoriul României.

Povestea acestei descoperiri, după cum a reamintit dr. Delia Cornea, cercetător la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, începe la 25 februarie 1988, când în timpul lucrărilor edilitare de atunci au fost descoperite parțial aceste vestigii. „Printre specialiștii care și-au legat indisolubil numele de această descoperire au fost regretatul arheolog Constantin Chera, unul din cei mai buni cunoscători ai antichităților tomitane, și cercetătorul Virgil Lungu. Încă din 2011, muzeul a făcut o reconstituire virtuală care a fost încărcată atât pe site, cât și pe site-ul CJC și la vremea respectivă era singura posibilitate prin care publicul larg putea accesa informații despre acest monument”, a afirmat dr. Delia Cornea, reafirmându-și credința că toate monumentele istorice de pe teritoriul anticului Tomis trebuie valorificate cultural.

Despre importanța științifică a monumentului a vorbit cercetătorul Radu Petcu, cel care pe vremea studenției a avut șansa de a-i fi alături arheologului Constantin Chera, care inventase un sistem de iluminare a mormântului pictat cu ajutorul unei oglinzi puse spre soare. „Valoarea nu este dată de construcția propriu-zisă, cât de pictura dinăuntru, unică pe teritoriul țării noastre, dar care își găsește analogii la Roma, în Ungaria, la Silistra. Pe lângă banchetul funerar cu cele șapte personaje, tipic pentru lumea romană a antichității târzii, și cei doi păuni care reprezintă călăuza sufletului din viața de apoi. Inventarul funerar era foarte sărac, specific mormintelor creștine de epocă, în care nu se punea importanță pe obiecte, cât pe curățarea sufletului”, a mai explicat Radu Petcu.

Trebuie precizat că urmează transferul obiectivului către MINAC, etapă estimată la circa trei luni, ceea ce înseamnă că vara aceasta nu este accesibil vizitării.

Așadar, constănțenii care s-au aflat joi, 6 iunie, întâmplător, la momentul festiv au avut ocazia să viziteze și incinta în care este conservat mormântul la temperaturi de 15 grade Celsius. Am surprins chiar opinia a două pensionare, care, încântate de șansă, ne-au mărturisit că sunt triste la gândul că, peste mulți ani, și ele ar putea fi subiectul unei descoperiri…