Vor fi convinşi romii din comuna Castelu să pună mâna pe carte? "Educația nu se negociază!"

În urmă cu 10 ani, cu prilejul unei alte vizite de documentare la Castelu, pe vremea când Asociația OvidiuRo implementa proiectul „Fiecare copil în grădiniță”, la solicitarea directoarei de atunci a școlii, prof. Antoneta Prodan, astăzi viceprimar al comunei, „Cuget Liber” consemna aceeași situație terifiantă a copiilor romi. Pe care i-am regăsit, la distanță de 10 ani, cu studiile nefinalizate, ba chiar și mai mulți analfabeți, cerșind ori căutând prin gunoaie, în cel mai fericit caz, muncind cu ziua pe la fermierii din zonă, dar mai ales înmulțindu-se la fel de necontrolat.

Între cauzele analfabetismului în rândul populației rome se numără faptul că cei mari sunt blocați acasă cu frații mai mici, de care trebuie să aibă grijă ca niște adulți, apoi fetele sunt „măritate” la vârste fragede (12 - 14 ani), iar unii renunță pentru că nu pricep nimic la școală și asta din cauză că înțeleg cu greu limba română.

În iunie 2012, Leslie Hawke punea bazele unui extraordinar demers: „Scopul programului nu este numai de a crește prezența zilnică a copiilor, ci și de a schimba mentalitatea părinților, de a-i apropia de grădiniță și de a-i face să conștientizeze importanța educației timpurii și a școlii în general. De aceea, prin rotație, un «părinte de serviciu» asistă la clasă și ajută profesorii în activitățile cu copiii. O dată pe lună, în fiecare grădiniță se organizează «Ziua Părinților», când aceștia au obligația să ia parte la ore alături de copii. Astfel, în grădinițele unde se desfășoară programul se creează o «comunitate a părinților care vor să-și educe copiii». Mai departe, la școală, este și treaba inspectoratelor școlare”.

Din nefericire, un program atât de bine gândit avea să fie lăsat pieirii. Cea căreia i se datora acest program promițător, fosta directoare Antoneta Prodan, a luat hotărârea să sprijine comunitatea din postură… politică. Moment în care cei rămași în școală au reconsiderat acest program excelent gândit al Asociației OvidiuRo (care oferea și tichete pentru mâncare celor care aduceau copii la grădiniță).

Dezamăgite că nu beneficiază de sprijinul scontat în eforturile de alfabetizare a copiilor romi, 10 ani mai târziu, în luna martie 2022, membrele Asociației Reality Check au provocat o întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului Educației.

O situație limită, care impune măsuri urgente

Anterior, în luna februarie, după o muncă titanică de convingere a părinților romi să-și lase copiii la școală, activistele RC reușeau să înscrie la clasa pregătitoare șapte copii, primiți cu oarecare reticență de reprezentanții școlii. Motivat de faptul că era deja formată clasa pregătitoare, iar nivelul copiilor noi va fi foarte diferit de cei vechi, dar și că sunt înscriși degeaba pentru că ei oricum nu vor veni la cursuri. Evident, cu „girul” Inspectoratului Școlar Județean, care nu putea aproba o nouă clasă sau alte cadre didactice.

Problema cea mai gravă a faptului că școala nu ar putea să-i înscrie este legată de situația că trei dintre elevi au deja nouă ani și trebuie neapărat înmatriculați la clasa pregătitoare, chiar dacă nu se poate garanta prezența lor la cursuri - pentru că dacă nu vor fi înscriși în acest an școlar, ei nu vor mai putea frecventa niciodată învățământul de zi, singura lor variantă fiind „A doua șansă”.

Și ca să vedeți cât de implicate sunt activistele RC, iată un exemplu. Una dintre ele a fost în comunitate dis-de-dimineață, a luat de-acasă patru copii, a vorbit cu părinții despre cum să-i spele și să-i îmbrace și a venit cu ei la școală - unde învățătoarea de la clasa pregătitoare a spus că au fost foarte cuminți și încântați.

În atare situație, echipa Reality Check i-a scris prim-ministrului Nicolae Ciucă și ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, și astfel au ajuns, în luna martie 2022, în vizită în comunitatea din Castelu, Marian Daragiu - subsecretar de stat în Ministerul Educației, Radu Szekely - consilier al ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, Sorin Mihai - inspector școlar general, și Icbal Anefi - inspector școlar minoritatea turcă și romă.

Conștienți de efectul sărăciei multigeneraționale, o stare de fapt care perpetuează problemele, toți participanții au fost de acord că trebuie intervenit imediat și susținut, luându-și angajamentul ca în cel mai scurt timp să efectueze un recensământ pentru identificarea tuturor copiilor care nu sunt înscriși la școală și la grădiniță, să ofere sprijin părinților pentru înscrierea acestora și să solicite norme suplimentare de profesori și încă un mediator școlar.

O lună mai târziu, vineri, 8 aprilie, subsecretarul Marian Daragiu a revenit la Castelu, prilej cu care am asistat la o întâlnire în cancelaria Școlii gimnaziale nr. 1 din comună și la care au participat directorul instituției, prof. Anamaria Marin (care a câștigat prin concurs această funcție), prof. Irina Ermolaev și prof. Liliana Țepeluș, din partea CJRAE, învățătoarea Ionela Costin, mediatorul Cadrie Osman, dar și echipa Reality Check.

Discuțiile s-au concentrat, evident, pe modul cum ar putea fi aduși la grădiniță cei 100 de copii cu vârste între 3 și 5 ani, dar și la școală cât mai mulți din cei peste 100 de copii cu vârste între 6 și 9 ani. Cei de 10 ani dacă ratează înscrierea în școală nu vor mai putea fi primiți decât în programul național „A doua șansă”. Ceea ce ar însemna să stea în bancă cu… părinții lor.

Cele mai importante solicitări pe care Inspectoratul Școlar Județean Constanța ar trebui să le urgenteze se referă la angajarea a încă unui mediator școlar, pentru identificarea copiilor care pot fi înscriși la grădiniță, un loc superb renovat în care ar trebui să se regăsească toți copiii indiferent de etnie, pentru a putea mai apoi să intre în școală cu o minimă pregătire.

De asemenea, ar fi necesar un post de profesor de limba turcă, astfel încât să medieze nu numai înțelegerea noțiunilor predate, dar să și faciliteze dialogul cu educatorul. Mai mult chiar, copiii în vârstă de șase ani ar trebui să treacă prin grupa mare, pentru că nu cunosc limba română, iar la clasa pregătitoare nu și-ar putea înțelege învățătorul.

Totodată, se solicită, cu celeritate, un îngrijitor pentru grădiniță, dar și încă un educator, iar pentru clasa pregătitoare s-a lansat ideea formării de efective minime, în așa fel încât cadrul didactic să se poată ocupa mai lesne de toți elevii săi.

Toate solicitările nu ar trebui să constituie o problemă pentru a fi aprobate de IȘJ Constanța, întrucât această școală nu suferă de lipsa finanțării. Prof. Anamaria Marin a afirmat că, la finalul anului trecut, i-au fost retrași cei 650.000 de lei rămași necheltuiți, pentru a fi redistribuiți către școlile aflate în deficit. Culmea ironiei: să fii salvat de bogata școală săracă!

O nouă întâlnire cu subsecretarul Marian Daragiu urmează să aibă loc pe data de 5 mai, prilej cu care se dorește schițarea viitoarelor grupe, respectiv clase pregătitoare, pe baza recensământului asumat de toți cei prezenți la întâlnirea din cancelarie.

„Accesul la educație nu este un drept care se negociază”

Subsecretarul de stat Marian Daragiu a declarat, pentru „Cuget Liber”, că înțelege reținerea populației majoritare din Castelu, atunci când se vorbește despre înscrierea copiilor romi. „Poți să înțelegi la nivel uman că există anumite rețineri vizavi de acești copii care provin din medii improprii de igienă și că toată lumea își dorește competențe, își dorește performanțe la nivelul școlii. Pe de altă parte, trebuie înțeles că educația este un drept fundamental, care nu se negociază. Educația nu este o concesie pe care școala o face copilului, ci este un drept pe care orice copil din România trebuie să și-l acceseze. Iar din această perspectivă există toleranță zero, legată de participarea copiilor la școală. Iar ceea ce înseamnă probleme socio-educaționale, probleme care țin de infrastructură, care țin de resursele la accesul comunității primăria locală, autoritățile locale, celelalte servicii sociale trebuie să-și dea mâna și împreună cu Ministerul Educației trebuie să găsim soluțiile. Școala are nevoie să înțeleagă că lucrează cu copii care provin din medii diferite”, a spus subsecretarul de stat.

Întrebat de ce s-a ajuns în această situație, acesta consideră că totul derivă dintr-o perspectivă istorică. „În momentul în care aduci în școală copii care-ți vin cu un specific caracteristic comunităților marginale, caracterizate de dificultăți de integrare, este clar că vei găsi rezistență la schimbare, rezistență la nivel de acceptare. Noi, ca societate, suntem un popor bun prin excelență, dar avem nevoie de mai multă solidaritate, de mai multă acceptare. Și ar trebui să primeze exercitarea drepturilor fundamentale, consfințite de Constituție. Accesul la educație este un drept care nu se negociază, este un drept pentru care nu există o altă variantă. Copilul născut în România, crescut în România, trebuie să intre în sistemul educațional. Eu, ca rom, sunt produsul școlii românești și mă mândresc cu asta. Și dacă eu am avut șansă în viață și acest lucru îl datorez cadrelor didactice care m-au sprijinit în procesul meu de dezvoltare personală și profesională, atunci eu cred în sistemul educațional românesc și cred în oamenii din această școală că au nevoie de mai multă discuție, de mai multă deschidere față de celălalt, iar cineva trebuie să o facă. Și dacă nu o facem noi, ca romi, nu putem să așteptăm ca acest lucru să-l facă alții”, a mai spus Marian Daragiu.

În altă ordine de idei, de-a lungul vizitei sale de vineri, 8 aprilie, subsecretarul de stat Marian Daragiu a avut ocazia să stea de vorbă cu o parte dintre elevii Școlii gimnaziale nr. 1 Castelu, prilej cu care, așa cum era de așteptat, și-a dorit să afle ce meserii și-ar dori să urmeze. Mulți dintre ei se văd pompieri, coafeze, manichiuriste, ba chiar fotbaliști, fierari, dar și avocați, IT-ist.

Dar cine știe, poate că dacă, așa cum a promis, reprezentantul Ministerului Educației se va implica 100%, unii dintre ei vor avea șansa de a-i călca pe urme.