Cadeţia, o problemă delicată. "După viaţa frumoasă de student, urci pe vapor, fără să vezi malul!"

5104
Cadeţia, o problemă delicată.

Articole de la același autor

Cadeţia. Perioada cea mai sensibilă, dar şi cea mai importantă din viaţa unui navigator. O vorbă din bătrâni, care spune că aşa cum începi, aşa îţi va merge şi în continuare, este cât se poate de valabilă şi în acest caz. Banii sunt puţini, ruptura bruscă, iar impactul cu realitatea, violent adeseori. De cât de bine este gestionată această perioadă delicată depinde viitorul succes al „lupului de mare”.

O statistică îngrijorătoare efectuată la nivel mondial relevă faptul că, în perioada de cadeţie, gradul de incident, pornind de la răbufniri psihice şi până la suicid, este foarte mare.

Motiv pentru care, spun specialiştii, tinerii navigatori trebuie să fie bine informaţi şi temeinic pregătiţi pentru această perioadă extrem de importantă pentru cariera/viaţa lor.

Avantaje şi dezavantaje

„Problemele din perioada cadeţiei sunt mai dificil de rezolvat în ziua de astăzi, spre deosebire de perioada anterioară Revoluţiei din 1989. În acele vremuri, până să îşi efectueze stagiatura, aşa cum se numea, studenţii erau încazarmaţi. Nu era un sentiment plăcut, însă exista un mare avantaj: erau ţinuţi un pic din scurt, erau limitate anumite drepturi şi libertăţi, erau pregătiţi pentru viaţa de marinar, ştiau ce îi aşteaptă.

Mergeau pe nava-şcoală Neptun, dar şi pe alte nave militare, făceau practică marinărească la Palazu Mare. Toate aceste activităţi îi ţineau în priză, conectaţi cu acest domeniu naval, vedeau care sunt avantajele şi dezavantajele meseriei de marinar.

Revenind în contemporaneitate, după patru ani de studenţie, după o viaţă foarte frumoasă, absolventul de Universitate Maritimă sau Academie Navală se duce la o companie străină, urcă pe vapor cadet şi pleacă peste mări şi oceane, fără să vadă malul. Vremurile s-au schimbat, iar la bordul navelor există personal de naţionalităţi diferite, sunt concepţii şi mentalităţi religioase diferite, educaţii diferite, toate favorizând apariţia fenomenului de bullying, de hărţuire.

Au fost numeroase cazuri în care tineri navigatori şi-au pus ştreangul de gât sau s-au aruncat peste bord, gradul de suicid este cel mai mare în perioada cadeţiei. Alţii au rămas cu sechele, cu afecţiuni pe care nu

le-au mai putut rezolva toată viaţa.

Ţineţi cont de faptul că, în cazul cadeţilor, nici salariile nu sunt mari, aşa cum poate îşi închipuie lumea.

De aceea, din seriile de absolvenţi ai Universităţii Maritime sau ai Academiei Navale, doar un mic procent ajung să navige”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, directorul general al Centrului Naţional de Pregătire a Personalului din Transporturi Navale - CERONAV, dr. ing. Teodor Popa.

Ce-i de făcut pentru a preveni aceste experienţe traumatizante sau, mai grav, veritabile tragedii?

„Lucrurile sunt cunoscute la nivel mondial, astfel că IMO (n.r. - Organizaţia Internaţională Maritimă) a impus efectuarea de cursuri pentru lucrul cu diverse etnii la bordul navelor. Dar cel mai important lucru este ca tinerii să fie informaţi şi bine pregătiţi, atât din punct de vedere profesional, cât şi psihic, pentru meseria pe care şi-au ales-o”, a explicat Teodor Popa.

Este bine să consultaţi sindicatul

La rândul său, Adrian Mihălcioiu, preşedintele Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN) şi şef al Inspectoratului ITF România, îi sfătuieşte în special pe tinerii navigatori ca, înainte de a semna contractul cu o companie, să se consulte cu un reprezentant al organizaţiei.

„Înaintea semnării contractului, este bine să consultaţi un reprezentant al organizaţiei cu privire la condiţiile de angajare. De asemenea, tânărul navigator trebuie să aibă o instruire teoretică minimală a ceea ce are de făcut la bordul navei, să cunoască o persoană de contact cu care să se poată sfătui imediat în cazul în care la bord constată că lucrurile nu merg tocmai bine din punctul său de vedere.

Tinerii navigatori trebuie să fie conştienţi că drumul pe care pleacă în această carieră nu este uşor, nu poate fi considerat o aventură, nu poţi deveni specialist fără a avea o practică adecvată de lucru pe navă. Nu mai eşti băiatul mamei, trebuie să fii responsabil, să îţi porţi singur de grijă”, a declarat Adrian Mihălcioiu.

XXX

Sunt voci care susţin că sistemul de învăţământ în cazul navigatorilor trebuie schimbat, că nu este eficient, din niciun punct de vedere, să se continue pe coordonatele actuale, că forma de învăţământ universitară, care produce ingineri, şi nu navigatori, trebuie înlocuită. Dar, asupra acestui subiect vom reveni într-o ediţie viitoare. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.0517 secunde