Lux, protecţia economiilor sau frica de război. Constănţenii pun mare preţ pe bijuteriile din aur

A fost râvnit de romani, care au făcut pod peste Dunăre pentru a-şi deplasa mai lesne trupele şi minerii spre munţii Apuseni. Trimis în convoaie spre Înalta Poartă otomană, pentru liniştea ţării, ca termen în înţelegerile dintre sultani şi domnitorii români. Confiscat mai apoi de ruşi (salut tezaur, nici că-l vom mai vedea vreodată!), subiect actual de scandal internaţional, cu Gabriel Resources, compania canadiană care dorea să „radă” Roşia Montană. Vorbim despre nepreţuitul aur românesc!

Considerat un simbol al bogăţiei şi al luxului, folosit la poleirea clădirilor, maşinilor, ceasurilor, rochiilor ori telefoanelor, aurul şi-a menţinut valoarea, importanţa de-a lungul vremurilor. Că au fost zile de pace ori vremuri tulburi de război, acest metal preţios a rezistat încercărilor, iar cei care l-au deţinut, în cantităţi mai mari ori mai mici, au avut nu numai un capital bogat de imagine, ci şi-au rezolvat, prin intermediul tranzacţiilor, şi multe probleme.

Aurul nu este numai un simbol al opulenţei, ci mai are şi un rol social, acela de protejare a economiilor în faţa inflaţiei. Cum arată piaţa aurului la Constanţa? Am încercat să răspundem la această întrebare făcând un raid rapid prin magazinele de profil: bijuterii, case de amanet etc.

Bine să-l ai în caz de plecare-n pribegie

Banca Naţională a României cotează, zilnic, aurul la o anumită valoare. De exemplu, joi, 22 iunie, gramul de aur coborâse la 279 de lei, după ce, săptămâna trecută, ajunsese la 293 de lei. Aceste variaţii oficiale de curs influenţează însă doar într-o foarte mică măsură piaţa locală, unde cotaţia este scăzută. Cu toate acestea, din motive extrem de diverse, constănţenii pun mare preţ pe investiţiile în „gold”.

„Trebuie să recunosc că îmi plac foarte mult bijuteriile de aur: lănţişoare, cercei, inele, brăţări. Orice bijuterie, de aur să fie! În excursiile la Istanbul, mă opresc întotdeauna la Marele Bazar şi mai fac o investiţie. Glumind, pot spune că am contribuit la readucerea în România a aurului cărat pe corăbii în perioada Imperiului Otoman.

Şi încă o chestiune, care mi-a dat un imbold suplimentar pentru a cumpăra aur: a fost teama de război, să nu ni se întâmple ceva, precum în Ucraina. În caz de - Doamne fereşte! - război, cu siguranţă nu vom mai avea acces la banii de pe carduri, bancomatele vor fi rapid golite, iar dacă vom porni în pribegie, bijuteriile s-ar putea să fie de foarte mare folos”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Elisabeta P., o constănţeancă pe care am întâlnit-o la VIVO!, plină de aur din cap până-n picioare.

Grijă mare de unde cumpăraţi!

Aşadar, sunt oameni - şi nu puţini! - pentru care aurul e sfânt. Pasionaţi, colecţionari, investitori ori simpli muritori de rând ce-l consideră o bună modalitate de protecţie socială, constănţenii cumpără aur, indiferent de preţ, fapt confirmat de specialiştii din domeniu.

„Stăm bine cu vânzările. Nu excelăm, dar ne menţinem pe linia de plutire, adică plătim salariile personalului, achităm taxele, impozitele firmei, chiria la magazin şi ne rămâne şi un profit bun. Nu mai este aceeaşi situaţie faţă de anul trecut, când vânzările au fost la un nivel foarte ridicat, dar suntem în grafic, afacerea merge. La toamnă, în sezonul de nunţi, vom veni cu o ofertă bogată de inele pentru miri.

De asemenea, le recomandăm constănţenilor să cumpere aur numai din magazinele de specialitate, să nu le lase păcăliţi de fel de fel de personaje dubioase. Un preţ de chilipir ridică mari semne de întrebare, un avertisment că ar putea fi victimele unor înşelăciuni”, ne explică Roxana V., reprezentant al unui magazin de bijuterii din cartierul Tomis III.

Investiţie şi nu prea!

În prezent, una dintre cele mai la îndemână modalităţi de a transforma aurul în bani este prin amanetare. Ajunşi la ananghie ori la fundul sacului, constănţenii îşi duc bijuteriile vechi la casele de amanet, însă abia atunci realizează că investiţia nu-i de fapt… chiar investiţie. Şi asta pentru că, la vânzare, preţurile oferite sunt mult mai mici decât cele din momentul cumpărării.

De exemplu, pe piaţa amanetului, în schimbul unui gram de aur de 14 karate, constănţenul primeşte 140-160 de lei, mai bine cotat fiind aurul de 18 kt - 180-190 lei, respectiv 21 kt - 190-220 lei. Preţurile variază în funcţie de cantitate, calitatea bijuteriilor etc.