Deputatul Stelian Ion se implică în salvarea pădurilor. „Vrem să facem un DNA al mediului înconjurător”

Situaţia pădurilor şi a mediului înconjurător din România, în general, este una foarte sensibilă. An de an se taie sute de mii de copaci, fără ca cineva să planteze ceva în locul lor. Şi, ce este cel mai grav, faptul că de cele mai multe ori sunt tăiaţi arbori tineri care ar putea să trăiască sute de ani.

În acest sens, deputatul USR din Constanţa, Stelian Ion, a depus, la finalul săptămânii trecute, o iniţiativă legislativă prin care să se înfiinţeze o Direcţie Specială de Investigare a Infracţiunilor de Mediu. Practic, Stelian Ion spune că această direcţie ar putea funcţiona ca un fel de DNA al pădurilor.

Stelian Ion nu este singur în demersul său. Alături de el se află şi deputata USR, Diana Buzoianu.

„Am depus astăzi (n.r. vineri – 30 iunie) proiectul de lege pentru înființarea unei Direcții specializate de investigare a infracțiunilor de mediu, o DNA a pădurilor. Co-inițiator este colega mea Diana Buzoianu.

Proiectul nostru creează acel instrument util pentru a lupta împotriva mafiei lemnului și a celorlalte agresiuni față de mediul înconjurător.

O scurtă reamintire: ideea creării acestei Direcții specializate nu este nouă, în 2020 am reușit să convingem toate partidele să voteze o lege similară. Din păcate, legea a fost contestată la CCR și a picat nu din cauza conținutului, ci pentru că nu ar fi fost însoțită de fișa fiscală, care trebuia să vină de la Ministerul Finanțelor.

Când vorbim de încălcarea celor mai importante reglementări de mediu, vorbim de fapte penale. Oriunde ai merge în țară, poți vedea cum mediul este distrus: dispar păduri, râuri sunt secate, apele sunt poluate. Și este evident că actualele reglementări nu sunt suficiente.

De aceea este nevoie de o structură specializată de parchet, care să se ocupe numai cu anchetarea infracțiunilor de mediu. O structură pe modelul celor două direcții specializate – DNA și DIICOT -, o structură flexibilă, în care numărul de procurori se va stabili în funcție de numărul de dosare existent și de nevoile constatate de procurorul-șef al instituției. Pentru a măsura cât de eficient lucrează, noua Direcție va elabora rapoarte anuale și va prezenta public rezultatele.

Proiectul prevede un număr minimal (10) și unul maximal (195) de procurori, decizia fiind luată de procurorul-șef, cu avizul CSM, în urma unei analize a volumului de muncă. Vor fi, de asemenea, solicitări pentru un număr suficient de polițiști de poliție judiciară și personal auxiliar.

Această structură flexibilă îi lasă fără argumente pe cei care vor să atace proiectul pe motiv că s-ar lua resurse umane și s-ar slăbi alte zone care luptă cu corupția și criminalitatea.

Obiectivul este să oprim acest atac care are loc zi de zi asupra mediului înconjurător. Este foarte important să conștientizăm cu toții că vorbim, până la urmă, despre sănătatea noastră și a copiilor noștri”, a declarat Stelian Ion.