Documentar "Cuget Liber"

Productivitatea operatorilor din portul Constanța a crescut cu aproape 75% în ultimii 14 ani

198
Studiul economico-financiar privind evoluția activității de operare în portul Constanța, realizat de cotidianul „Cuget Liber”, a ajuns la final. Pe parcursul a trei ediții am analizat activitatea a 22 de agenți economici. Am văzut că, în anul 2021, veniturile obținute de operatorii din portul Constanța au crescut cu 2,97%, în lei, și cu 1,23%, în euro, față de cele din 2020. În schimb, față de anul 2008 sunt mai mari cu 32,20% în lei, dar mai mici cu 1,05% în euro.



Sectorul de operare portuară a făcut un pas înainte față de anul 2020 și la capitolul profitabilitate. Per ansamblu, în 2021, cei 22 de operatori portuari au realizat un excedent brut de 206.878.455 de lei (respectiv 42.045.048 de euro). Rezultatul este superior cu 86,12% în lei celui din 2020 (și cu 82,97% în euro). Comparativ cu anul 2008, excedentul brut realizat în anul 2021 este mai mare cu 21,81% în lei, dar mai mic cu 8,83% în euro. Pe de altă parte, numărul locurilor de muncă din portul Constanța s-a redus semnificativ în ultimii 14 ani. Procesul s-a accelerat în timpul crizei economice din anii 2009 – 2013, pentru a se calma în ultima perioadă. Potrivit studiului nostru, cei 22 de operatori portuari care fac obiectul acestui studiu au pierdut 24,23% din forța de muncă în intervalul 2008 - 2021, respectiv 1.212 locuri de muncă. În 2021 au rămas cu doar 3.791 de angajați.

Astăzi, vom vedea cum a evoluat productivitatea muncii în industria portuară.



Investițiile au relansat productivitatea


În cazul celor 22 de operatori portuari care fac obiectul studiului nostru, am calculat productivitatea anuală ca raport între veniturile totale obținute de aceștia și numărul mediu de salariați pe care l-au raportat. Altfel spus, valoarea obținută pentru o companie ne arată cât venit a produs, în medie, un lucrător, în decurs de un an, sau care este productivitatea pe cap de angajat.

În 2008, un lucrător din cele 22 de companii de operare portuară realiza, în medie, o producție de 207.225 de lei (respectiv 56.270 euro). Criza economică din 2009 – 2013 a obligat operatorii portuari să reconsidere cheltuielile, inclusiv cele cu forța de muncă, să închidă robinetele pierderilor, să reorganizeze activitatea, să renunțe la o parte din angajați, să apeleze la lucrul cu subcontractorii sau la furnizorii de lucrători temporari. Accentul a căzut pe calitatea serviciilor și eficiență.

Pe de altă parte, perioada recesiunii a fost folosită de portuari pentru investiții majore, în special în sectorul cerealier. Se poate spune fără să greșim că intervalul 2009 - 2021 reprezintă ani de progres tehnologic și de creștere a infrastructurii sectorului de operare a mărfurilor, din portul Constanța.

Toate acestea au făcut ca productivitatea medie anuală a muncii în cele 22 de companii luate în studiu să ajungă, în anul 2021, la 361.535 de lei pe lucrător (73.477 euro), saltul față de anul 2008 fiind de 74,46%, în lei, respectiv 30,58%, în euro.

Comparativ cu anul 2020, pe fondul reducerii restricțiilor sanitare impuse de pandemia Covid-19 și al creșterii recoltelor de cereale, productivitatea medie a muncii a crescut, în anul 2021, cu 2,94% în lei (respectiv 1,20% în euro).

Dintre cele 22 de companii, 19 au înregistrat creșteri de productivitate în anul 2021 față de 2008. Eficiența muncii a scăzut în doar trei cazuri.

Campioana productivității portuare

Studiul a pus în evidență existența unor mari diferențe de productivitate între operatorii portuari. Un pluton de șapte companii – Canopus Star, APM Terminals Romania, Silotrans, Chimpex, Constanța South Container Terminal, Comvex și North Star Shipping - se detașează clar de restul companiilor portuare, prin indici de productivitate înalți, cuprinși între 4.120.671 de lei și 406.277 de lei pe cap de salariat. Restul de 15 firme au înregistrat niveluri de productivitate cuprinse între 395.855 de lei și 108.977 de lei.

Ratele de productivitate cele mai înalte le au operatorii de cereale și containere, care au investit în creșterea gradului de mecanizare și automatizare a operațiunilor, asigurând viteze mari de încărcare și descărcare a navelor.

Poate sunteți curioși să aflați unde se situează productivitatea muncii din sectorul portuar? Pentru a afla răspunsul, vom pune față în față vârfurile din trei sectoare diferite de activitate. Comparativ cu productivitatea muncii realizată de cei 12.946 de angajați ai Automobile Dacia SA, în anul 2021, de 1.671.658 lei pe salariat, cea înregistrată de operatorul Canopus Star, aflat în fruntea clasamentului productivității din sectorul portuar, este de 2,47 ori mai mare. Cu un număr mediu de personal raportat de numai 9 angajați, Canopus Star a obținut o productivitate de 4.120.671 lei. Iar față de Societatea Națională „Nuclearelectrica”, respectivul operator portuar a înregistrat o productivitate de 2,54 ori mai mare. Trebuie subliniat faptul că, în anul 2021, Nuclearelectrica a avut un număr mediu de 2002 angajați și o productivitate a muncii de 1.623.310 lei pe cap de salariat.


Precizare metodologică

Pentru cititorii nefamiliarizați cu noțiunea „productivitate a muncii” trebuie precizat că aceasta este definită ca „eficiență a muncii exprimată prin raportul dintre cantitatea de produse realizată și volumul de muncă consumat”. Despre un lucrător care produce 1.000 de cuie pe oră se spune că este de 10 ori mai eficient sau mai productiv decât cel ce produce 100 de cuie identice, în aceeași unitate de timp.

În practică, este nevoie să se compare eficiența lucrătorilor care realizează produse și servicii foarte diferite. În acest caz, nu poate fi luat ca termen de comparație produsul fizic. Ca urmare, se recurge la ceea ce au comun toate mărfurile: valoarea. Astfel, productivitatea este exprimată ca raport între veniturile produse de o entitate (lucrător, companie, sector de activitate sau economie națională), într-o unitate de timp (oră, zi, lună, an), raportat la numărul lucrătorilor. La nivel macroeconomic, productivitatea se măsoară ca raport între produsul intern brut (care se exprimă valoric) obținut într-un interval de timp și numărul mediu al lucrătorilor din respectiva economie. Astfel, poate fi comparată productivitatea românului cu cea a americanului sau a germanului cu a rusului.

Mai trebuie făcută o precizare: productivitatea măsurată prin raportarea la valoarea mărfurilor nu depinde doar de capacitatea productivă a lucrătorilor, a mașinilor și instalațiilor cu care ei operează, ci și de ceea ce se întâmplă pe piață, de evoluția prețurilor și tarifelor. Peste noapte, activitatea unei companii devine mai eficientă doar pentru că a reușit să încheie un contract avantajos, care îi permită să vândă aceeași cantitate de produse la un preț mai bun sau pentru că evoluțiile de pe piață au dus la scumpirea produselor sale.

Există și situații în care operatorii economici utilizează serviciile subcontractorilor sau ale furnizorilor de forță de muncă temporară. În aceste cazuri, agentul economic beneficiar nu raportează și efectivele de lucrători care, deși nu sunt angajații săi direcți, contribuie la realizarea veniturilor sale. În această situație, indicatorul productivitate a muncii (în calculul căruia se ia doar personalul angajat direct) nu mai reflectă productivitatea reală a muncii. 



Pagina a fost generata in 0.3112 secunde