Muzeografii constănţeni nu renunță! Moscheea "Carol I" ar putea ascunde mormântul lui Ovidius

4003
2
Lună de lună, specialiştii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) fac descoperiri importante şi scot la lumina zilei o mulţime de morminte ale strămoşilor noştri şi obiecte folosite de către aceştia în vremuri demult apuse. Altfel spus, pământul ne oferă întotdeauna surprize, pentru că societatea actuală s-a aşezat peste ce au lăsat în urma lor cei care au trăit pe aceste meleaguri cu sute sau mii de ani în urmă.

Cea mai recentă şi mai amplă cercetare arheologică este, în prezent, în zona Industrială, pe variantă, unde arheologii au descoperit o aşezare antică bogată, din punctul de vedere al materialului recoltat. Potrivit directorului MINAC, Aurel Mototolea, în ultima perioadă, mormintele descoperite au datat din Epoca Bronzului, de unde s-au scos monede, fragmente ceramice, statuete etc. Specialiştii de la malul mării speră să facă şi alte descoperiri de mare anvergură. De exemplu, le-ar plăcea să găsească temple, mai ales că poarta mare a vechii cetăţi Tomis trebuie să se mai lege de ceva. Apoi, nu este exclus ca în interiorul zidurilor să avem măcar urme de temple. „Era un templu descoperit pe la începutul secolului XX, pe undeva în spatele Băncii Raiffeisen, dar în urma lucrărilor din zonă, a fost acoperit. Nu mai ştiu ce a mai rămas din el sau dacă mai există. Acesta ar data din perioada romană. Normal ar fi ca în această zonă peninsulară să avem temple din secolele II, III, până la începutul creştinismului. Sunt convins că pot fi descoperite lucruri interesante, poate, chiar şi sub blocul de vizavi sau sub moschee. În ceea ce priveşte moscheea «Carol I», ea a fost construită peste o altă moschee anterioară, care figurează în acele litografii de început de secol XIX. Este ceea ce se cheamă păstrarea sacralităţii locului, deci, probabilitatea este destul de mare ca sub acest edificiu să fie ceva anterior. Posibil să fie ascuns inclusiv mormântul lui Ovidius”, a subliniat directorul MINAC.

Între timp, pe lângă descoperiri şi munca pe care o implică acestea, muzeul are, la ora actuală, în derulare, patru mari proiecte, care, din păcate, au intrat în impas din diferite motive, dar se pare că unele dintre ele se vor debloca. De exemplu, avem cetatea Carsium, unde, probabil, în aproximativ o lună de zile va începe execuţia proiectului, care s-a finalizat.

Reabilitarea Edificiului Roman cu Mozaic va începe cu acoperişul

Din nefericire, la Edificiul Roman cu Mozaic, lucrările demarate bat pasul pe loc, se află cam în acelaşi stadiu ca acum câteva luni. Cu toate acestea, a precizat managerul, este posibil ca în două luni să demareze lucrările şi aici. „Toate proiectele au pornit în anul 2016. La acel moment, au existat alţi parametri şi alte costuri, dar acum sunt alte valori. Toate trec prin filtrul comisiilor de arheologie, al comisiilor de monumente, al comisiilor de arhitectură şi inginerie. Între timp, s-a dat un aviz condiţionat, dar mereu a trebuit modificat câte ceva la proiect şi atunci s-a reluat permanent documentaţia. Între timp, o firmă italiană s-a angajat să efectueze lucrările, dar toate aceste completări, modificări costă. Cert este că vine şi vara şi nu se va mai lucra deloc, deci oamenii pot vizita edificiul, care, acum, este un pic cam tern. Îmi pare rău că spun asta. În plus, vizitatorii nu au voie să iasă afară, întrucât există riscul de a cădea din tencuială. Aici, lucrările de reabilitare ar trebui să înceapă cu reabilitarea acoperişului, pentru că au fost infiltraţii de apă şi, efectiv, au existat perioade când a plouat pe mozaic. Și scurgerea trebuie refăcută, iar geamurile înlocuite cu un anumit tip de sticlă care să filtreze razele soarelui. Desigur, clădirea a fost una modernă în acele timpuri, foarte bine privită, dar acum, şi betonul se degradează şi plouă înăuntru, se estompează culorile”, a declarat Mototolea, pentru „Cuget Liber”.

Directorul a precizat că italienii s-au gândit inclusiv la un sistem de asigurare a unui climat constant, care să nu degradeze, pe viitor, mozaicul. În concluzie, şi în acest caz, se aşteaptă definitivarea proiectului. „La Edificiu se va lucra şi în jurul bolţilor, iar acolo, se intervine în sol, unde pot apărea surprize, pentru că nu ştim ce surprize ne ascunde pământul”, a adăugat managerul. Reamintim că Edificiul Roman cu Mozaic a fost descoperit în anul 1959, în timpul unor lucrări desfăşurate în Piaţa Ovidiu. Cercetătorii au menţionat la acel moment că monumentul a fost construit în secolul al IV-lea şi extins treptat până în jurul secolului al VI-lea, atunci când a încetat să mai funcţioneze. În vremurile sale de glorie, edificiul reprezenta cea mai mare construcţie de acest gen din întregul Imperiu Roman şi servea ca punct de legătură între port şi oraşul antic, fiind locul în care se desfăşurau activităţile de comerţ şi depozitare a mărfurilor.



Lucrările de la mormântul Hypogeu, amânate câteva luni


Un alt proiect important al Muzeului de Istorie se referă la mormântul Hypogeu, un proiect de suflet al răposatului arheolog Constantin Chera, unde sunt şanse ca acesta să demareze în circa patru luni. În această zonă este prevăzută o construcţie de protecţie, cu ecrane prin intermediul cărora se va vedea interiorul mormântului, deci vizitatorii nu vor avea acces acolo.

În ceea ce priveşte clădirea muzeului constănţean, de ceva vreme s-a anulat contractul cu vechiul câştigător al licitaţiei pentru proiectare şi a fost reluată procedura, Consiliul Judeţean având un aport substanţial la acest demers, susţine directorul MINAC. „Practic, CJC a dublat suma scoasă la licitaţie, pentru a facilita apariţia unor potenţiali câştigători, mai bine ancoraţi în realitate. Având experienţa anterioară, sperăm ca în aproximativ şase luni să fie gata proiectul şi apoi să intre în acest tăvălug ministerial şi, în cazul fericit în care totul va merge bine, poate în iarna următoare am putea începe lucrările. În primul rând, aici, avem aceste portiţe laterale, care nu pot rămâne aşa, deci trebuie făcute, pentru că sunt o primă carte de vizită, plus că pot afecta structura de rezistenţă. Apoi, următorul pe listă este acoperişul, pentru că aşa se opresc şi infiltraţiile. După aceea, depozitele mă interesează foarte mult, deoarece capacitatea fizică, spaţiul este foarte generos, numai că este prost gestionat, infrastructura necesară, dulapuri, rafturi, aparate de climatizare. Toate acestea sunt necesare pentru gestionarea în cele mai bune condiţii a patrimoniului. De-a lungul timpului, ne-am confruntat cu inundaţii inclusiv în depozite, apa venită de afară a căzut, efectiv, peste artefacte, ceea ce nu este normal”, a mai spus Mototolea. 



Comentează știrea

Decebal
18 mai
Descoperiri arheologice.

Ce planuri aveti cu descoperirile recente in perioada 2015-2017 in str. Mircea cel Batran nr.47A ? S-au descoperit ruinele Portii Mari a cetatii Tomis si Drumul de acces in cetate.Acestea sunt neprotejate si sunt in stare avansata de degradare.Santurile practicate atunci pentru cercetare sunt in aceiasi faza. Zona a ajuns sa fie locul gunoaielor aruncate aici de iresponsabili si a vegetatiei haotice.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3719 secunde