Cine a salvat Șantierul Naval Constanța de la dezastru?
Articole recomandate
ATIMMT și OMD Mamaia – Constanța vă invită la Târgul Întreprinderilor Mici și Mijlocii – HORECA – ediția 2024
26 Aprilie 2024
Buget total de 446,18 milioane de euro pentru Programul Start Up Nation - România 2024
25 Aprilie 2024
România se poate lăuda cu performanțe de neegalat în domeniul maritim: este singura țară din lume care și-a distrus flota maritimă comercială pe timp de pace. La sfârșitul anului 1989, România deținea o flotă maritimă comercială de 301 nave maritime, cu o capacitate de transport de 6.185.000 tdw, și o flotă de pescuit oceanic de circa o sută de nave. Marea majoritate a navelor fuseseră construite în șantierele navale românești. După schimbarea regimului politic în decembrie 1989, prin „grija” guvernanților de la acea vreme și a Fondului Proprietății de Stat, n-a mai rămas nicio navă maritimă sub pavilionul național.
În ciuda presiunilor venite din partea grupurilor de inițiativă și a cotidianului „Cuget Liber”, guvernanții n-au susținut proiectul de reînființare a pavilionului internațional românesc, care să atragă navele armatorilor români și străini și să ducă, în final, la nașterea unei flote maritime comerciale.
În ciuda presiunilor venite din partea grupurilor de inițiativă și a cotidianului „Cuget Liber”, guvernanții n-au susținut proiectul de reînființare a pavilionului internațional românesc, care să atragă navele armatorilor români și străini și să ducă, în final, la nașterea unei flote maritime comerciale.
Din păcate, România nu o duce mai bine nici în privința flotei maritime militare. Forțele Navale dețin o flotilă restrânsă numeric, îmbătrânită fizic și moral. Nu se știe dacă situația se va schimba vreodată, în ciuda faptului că Marea Neagră a devenit o zonă de război, în urma invadării Ucrainei de către trupele Federației Ruse.
O afacere cu dedicație
O afacere cu dedicație
Este drept, o tentativă de înnoire și modernizare a flotei militare a existat. E vorba de celebrul proiect „Corveta multifuncțională”, lansat, pentru prima oară, în noiembrie 2016. Dar trebuie spus, din capul locului, că guvernanții l-au gândit ca pe o afacere cu dedicație.
În timpul Guvernului Cioloș, a existat o tentativă de încredințare directă a contractului către Damen Shipyards Group, prin Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, fiind elaborat un proiect de hotărâre de guvern în acest sens. Planul nu a fost dus până la capăt de cei aflați la butoanele deciziei politice din cauza scandalului izbucnit în presă, a avertismentelor cu sesizarea Parchetului și, mai ales, ca urmare a schimbării Guvernului, în urma alegerilor parlamentare.
Licitație cu obstacole
Licitație cu obstacole
Proiectul a fost relansat pe 26 februarie 2018, prin publicarea anunțului de participare la licitație, procedura de achiziție fiind finalizată după mai bine de un an. Pe 3 iulie 2019, a fost anunțat câștigătorul competiției: asocierea dintre compania franceză Naval Group și Șantierul Naval Constanța.
Dar bucuria câștigătorilor a fost scurtă. Ocupanta locului secund, compania olandeză Damen, a contestat rezultatul licitației. Iată, în iulie 2020, pe rolul instanțelor de judecată se aflau patru dosare în care compania Damen Schelde Naval Shipbuilding (SNS) BV formula cereri în contradictoriu cu Guvernul României sau Ministerul Apărării Naționale.
„Războiul” din Justiție a durat un an și șapte luni. În ședința din 3 februarie 2021, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție a României a respins acțiunea companiei Damen Schelde Naval Shipbuilding BV.
Abia din acel moment, au putut fi reluate negocierile dintre Ministerul Apărării Naționale și asocierea Naval Group - Șantierul Naval Constanța, în vederea încheierii contractului, cu o valoare estimată inițial la 1,6 miliarde de euro.
Potop de crize
Potop de crize
În cei trei ani care trecuseră de la lansarea licitației, economia mondială se scufundase într-o criză profundă. Mai întâi, în decembrie 2019 a izbucnit epidemia de coronavirus, care a afectat profund industriile și comerțul mondial, ducând la creșterea prețurilor materiilor prime, a carburanților și produselor finite. Valoarea contractului nu mai corespundea noii realități economice.
Istoria nu i-a așteptat pe negociatori să ajungă la o înțelegere și, pe 24 februarie 2022, trupele Rusiei au invadat Ucraina. Războiul a provocat o nouă criză economică internațională, care s-a suprapus peste cea existentă, afectând întreaga industrie navală mondială. Prețurile metalului, ale curentului electric și gazelor s-au dublat, iar cel al echipamentelor navale și militare a crescut de peste trei ori, față de momentul organizării licitației.
Dacă asociații Naval Group și Șantierul Naval Constanța ar fi acceptat semnarea contractului cu valoarea nemodificată de 1,6 miliarde de euro, ar fi înregistrat – potrivit surselor noastre - o pierdere de 600 de milioane de euro, din care 240 de milioane de euro în contul Șantierului Naval Constanța.
La mijlocul anului 2023, părțile au părăsit masa negocierilor, fără să ajungă la vreo înțelegere, iar pe data de 7 august 2023, autoritatea contractantă din subordinea Ministerului Apărării Naționale a anunțat, printr-un comunicat de presă, anularea procedurii specifice aferente programului „Corvetă multifuncțională”.
O „înmormântare” fericită
O „înmormântare” fericită
Deși drumul era liber pentru Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, ocupanta locului doi în cadrul licitației, termenii contractului erau de neacceptat în noile condiții economice.
Și astfel, după opt ani de la prima lansare, celebrul proiect „Corveta multifuncțională” a fost înmormântat.
La această „performanță” demnă de Cartea Recordurilor au contribuit, din plin, guvernanții români și olandezii de la Damen.
Francezii de la Naval Group și Șantierul Naval Constanța ar trebui să le mulțumească. Dacă n-ar fi existat atâtea tergiversări, contestații și amânări, bieții de ei ar fi apucat să semneze periculosul contract înainte de declanșarea crizelor economice, care i-ar fi ruinat.
Francezii de la Naval Group și Șantierul Naval Constanța ar trebui să le mulțumească. Dacă n-ar fi existat atâtea tergiversări, contestații și amânări, bieții de ei ar fi apucat să semneze periculosul contract înainte de declanșarea crizelor economice, care i-ar fi ruinat.
Ion TIȚA-CĂLIN
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 29 Noiembrie 2023
Vineri, 17 Noiembrie 2023
Marţi, 14 Noiembrie 2023
Marţi, 14 Noiembrie 2023
Luni, 13 Noiembrie 2023
Sâmbătă, 11 Noiembrie 2023
Joi, 26 Octombrie 2023
Miercuri, 25 Octombrie 2023
Marţi, 24 Octombrie 2023
Duminică, 17 Septembrie 2023
