Malurile Canalului Dunăre-Marea Neagră, surpate la Cumpăna. „Riscul de prăbuşire poate reapărea peste o lună sau peste 50 de ani!”
13878
Articole de la același autor
Documentar CFR Infrastructură. Prima Gară din Constanţa, sursă permanentă de accidente
27 Octombrie 2023
Documentar: 27 septembrie 1909 - inaugurarea oficială a Portului Constanţa
27 Septembrie 2023
Semn al sărăciei sau al lipsei de educaţie! Constănţenii iau cu asalt casele de amanet
26 Octombrie 2023
Documentar CFR Infrastructură Constanţa: Tulcea, oraşul cu trei gări, în trei locaţii diferite
21 Noiembrie 2023
Să-ţi faci o casă pe malul Canalului, departe de forfota oraşului, de zgomote şi claxoane. Să fii „deranjat” doar de şuieratul vântului şi să admiri, spre seară, siajul unei barje ce trece agale. Cam aşa ceva şi-au dorit şi unii constănţeni care şi-au ridicat vile în comuna Cumpăna. Totul până când terenul a luat-o la vale! Acum, pericolul prăbuşirii malului a fost eliminat, însă problemele pot reapărea oricând.
În primăvara anului 2019, apăreau primele fisuri pe malurile Canalului Dunăre-Marea Neagră, iar ulterior au intervenit surpările. Povestea este ştiută: hăul s-a adâncit ameninţător pentru vieţile oamenilor şi bunurile acestora, iar autorităţile au luat de urgenţă măsuri pentru remedierea situaţiei.
Care este situaţia la ora actuală? La această întrebare a răspuns directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) Constanţa SA, Florin Goidea.
„Pentru situaţia de la Cumpăna, chiar săptămâna trecută am primit rezultatele expertizei. Până la cota 56, malul este stabilizat, între cotele 56 şi 61 se continuă stabilizarea, iar în partea de Cumpăna, se vor muta conductele de canalizare. Se lucrează la proiect, la staţiile de pompare.
Cert este că a existat indisciplină. Canalul are drumuri tehnologice, zone de siguranţă (10 metri), iar apoi, încă 90 de metri, este zona de protecţie. Pe această distanţă, se poate construi numai cu avizul Administraţiei Canalelor Navigabile. La vremea respectivă, în care s-au construit casele respective din Cumpăna, nu au fost eliberate avize din partea noastră”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul general al CN ACN, Florin Goidea.
La rândul său, prezent la eveniment, prefectul judeţului Constanţa, Silviu Iulian Coşa, a ţinut să precizeze că, la ora actuală, pericolul a fost înlăturat, dar riscul de prăbuşire poate să reapară dacă nu vor fi efectuate lucrări importante de infrastructură.
„Expertiza iniţială a indicat cauze care ţin de intervenţia umană, mai exact construcţii de case cu utilităţile aferente. Încă avem 98 de locaţii care au fose septice, ceea ce generează mult lichid într-un sol deja păcătos. Momentan, în urma lucrărilor de consolidare efectuate, prăbuşirea nu mai este posibilă, dar problema poate să reapară, peste o lună sau peste 50 de ani. Dacă reţeaua de canalizare nu va fi refăcută şi nu se renunţă la fose, dacă se va permite în continuare construcţia de case şi piscine, lucrurile nu vor avea cum să stea bine”, a explicat prefectul Silviu Iulian Coşa.
Circulaţie doar pentru pietoni
La rândul său, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, a declarat, pentru „Cuget Liber”, că, până ce pericolul va fi complet eliminat, cetăţenii din zona ameninţată vor rămâne în locuinţele în care au fost mutaţi.
„Am fost pe teren, împreună cu experţi şi constructori, pentru a găsi soluţii pentru aducerea malului, a drumului la starea iniţială. Până atunci, drumul este doar pentru circulaţia pietonilor şi a autovehiculelor pentru situaţii de urgenţă, gen ambulanţă. Noi, ca administraţie locală, vom demara proiectul de reamplasare a conductei de canalizare. Este vorba despre o relocare a reţelei spre interiorul localităţii, nu spre canal.
În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii din zonele afectate, aceştia vor rămâne în locaţiile în care au fost mutaţi, până când pericolul va fi eliminat definitiv. Noi suportăm tot ceea ce înseamnă cheltuielile cu utilităţi”, a spus Mariana Gâju.
Lucrările de amploare, autorizate de Consiliul Judeţean, având în vedere că afectează trei localităţi - Cumpăna, Agigea şi Constanţa, se preconizează a fi finalizate în cursul anului viitor.
În primăvara anului 2019, apăreau primele fisuri pe malurile Canalului Dunăre-Marea Neagră, iar ulterior au intervenit surpările. Povestea este ştiută: hăul s-a adâncit ameninţător pentru vieţile oamenilor şi bunurile acestora, iar autorităţile au luat de urgenţă măsuri pentru remedierea situaţiei.
Care este situaţia la ora actuală? La această întrebare a răspuns directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) Constanţa SA, Florin Goidea.
„Pentru situaţia de la Cumpăna, chiar săptămâna trecută am primit rezultatele expertizei. Până la cota 56, malul este stabilizat, între cotele 56 şi 61 se continuă stabilizarea, iar în partea de Cumpăna, se vor muta conductele de canalizare. Se lucrează la proiect, la staţiile de pompare.
Cert este că a existat indisciplină. Canalul are drumuri tehnologice, zone de siguranţă (10 metri), iar apoi, încă 90 de metri, este zona de protecţie. Pe această distanţă, se poate construi numai cu avizul Administraţiei Canalelor Navigabile. La vremea respectivă, în care s-au construit casele respective din Cumpăna, nu au fost eliberate avize din partea noastră”, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, directorul general al CN ACN, Florin Goidea.
La rândul său, prezent la eveniment, prefectul judeţului Constanţa, Silviu Iulian Coşa, a ţinut să precizeze că, la ora actuală, pericolul a fost înlăturat, dar riscul de prăbuşire poate să reapară dacă nu vor fi efectuate lucrări importante de infrastructură.
„Expertiza iniţială a indicat cauze care ţin de intervenţia umană, mai exact construcţii de case cu utilităţile aferente. Încă avem 98 de locaţii care au fose septice, ceea ce generează mult lichid într-un sol deja păcătos. Momentan, în urma lucrărilor de consolidare efectuate, prăbuşirea nu mai este posibilă, dar problema poate să reapară, peste o lună sau peste 50 de ani. Dacă reţeaua de canalizare nu va fi refăcută şi nu se renunţă la fose, dacă se va permite în continuare construcţia de case şi piscine, lucrurile nu vor avea cum să stea bine”, a explicat prefectul Silviu Iulian Coşa.
Circulaţie doar pentru pietoni
La rândul său, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, a declarat, pentru „Cuget Liber”, că, până ce pericolul va fi complet eliminat, cetăţenii din zona ameninţată vor rămâne în locuinţele în care au fost mutaţi.
„Am fost pe teren, împreună cu experţi şi constructori, pentru a găsi soluţii pentru aducerea malului, a drumului la starea iniţială. Până atunci, drumul este doar pentru circulaţia pietonilor şi a autovehiculelor pentru situaţii de urgenţă, gen ambulanţă. Noi, ca administraţie locală, vom demara proiectul de reamplasare a conductei de canalizare. Este vorba despre o relocare a reţelei spre interiorul localităţii, nu spre canal.
În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii din zonele afectate, aceştia vor rămâne în locaţiile în care au fost mutaţi, până când pericolul va fi eliminat definitiv. Noi suportăm tot ceea ce înseamnă cheltuielile cu utilităţi”, a spus Mariana Gâju.
Lucrările de amploare, autorizate de Consiliul Judeţean, având în vedere că afectează trei localităţi - Cumpăna, Agigea şi Constanţa, se preconizează a fi finalizate în cursul anului viitor.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Miercuri, 22 Noiembrie 2023
Miercuri, 22 Noiembrie 2023
Marţi, 14 Noiembrie 2023
Vineri, 10 Noiembrie 2023
Luni, 06 Noiembrie 2023
Sâmbătă, 30 Septembrie 2023
Vineri, 08 Septembrie 2023
Joi, 07 Septembrie 2023
Miercuri, 26 Iulie 2023
