Suspiciuni de blat în lumea navigaţiei. "Modificările unei legi trebuie să o facă mai bună!"

Lumea navigaţiei este pe punctul de a da în clocot pe acest final de an 2023. De parcă scandalul posibilelor comasări ale instituţiilor din subordinea Ministerului Transporturilor - gen CERONAV, ANR, ARSVOM -, nu era de ajuns, navigatorii sunt îngrijoraţi că noile schimbări de legislaţie ar putea să nu le fie chiar atât de favorabile.

Comisia de Transport şi Infrastructură a Camerei Deputaţilor a adoptat, zilele trecute, „Ordonanţa de Urgenţă pentru reglementarea muncii în domeniul maritim”, prin care se doreşte ca cele şase ramuri de protecţie socială să fie garantate.

Membru al comisiei menţionate, deputatul liberal de Constanţa Marian Cruşoveanu a transmis că, „prin acest demers legislativ, se face un pas semnificativ în direcţia îmbunătăţirii drepturilor şi condiţiilor de muncă pentru navigatori, dar şi alinierea legislaţiei naţionale la cea internaţională”.

„În acest proiect de lege, este stipulat faptul că este garantat fiecărui navigator dreptul la un loc de muncă sigur şi lipsit de pericole, care să respecte normele de siguranţă, precum şi condiţiile de muncă şi de viaţă decente la bordul navelor şi totodată dreptul la protecţia sănătăţii, asistenţă medicală şi alte aspecte esenţiale pentru o industrie maritimă funcţională şi etică”, a explicat deputatul liberal.

Aşadar, în teorie, sunt create pârghii graţie cărora viaţa navigatorilor să fie mai bună. În practică, în lumea navigatorilor, ca în orice context de schimbare, se ridică o serie de semne de întrebare, iar principalul motiv de îngrijorare ar fi acela că ar putea fi inserate prevederi care să-i favorizeze mai puţin pe navigatori şi mai mult agenţiile de crewing, care, după principiul „Cum o fi, bani să iasă”, să poată trimite personal în voiaj în condiţiile unor standarde scăzute.

„În momentul în care există o lege, iar ea funcţionează bine, are consecinţe favorabile, dar totuşi vrei să o schimbi, modificările trebuie făcute astfel încât legea să fie mai bună, nu să fie în detrimentul cuiva sau să avantajeze una dintre părţi. Am înţeles că legii actuale, care, repet, funcţionează cu efecte foarte bune, i s-au adus anumite amendamente pe care, la această oră, noi nu le cunoaştem. Nu avem nimic scris, am citit în presă declaraţiile deputatului liberal, un citat din preambulul vechiului text de lege, din aprilie 2022. Când vom avea toate detaliile, vom putea face o apreciere”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Adrian Mihălcioiu, preşedintele Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN) şi şef al Inspectoratului ITF România.

Marea miză - compensaţiile

În lumea navigaţiei, circulă un zvon despre blaturi sau mai bine spus sunt temeri că aceste amendamente, modificări ale legii nu ar face altceva decât să favorizeze agenţiile de crewing, care să poată trimite mult mai lesne navigatori în voiaj.

Orice ordonanţă trebuie adoptată de parlament, iar cea destinată personalului navigant a trecut fără modificări în comisiile anterioare, doar în cea de Transporturi apărând elemente de noutate. Conform procedurilor, ea trebuie întoarsă în Comisia de Muncă, dar aceasta nu are programată întâlniri până în luna februarie a anului 2024.

Semne de întrebare sunt ridicate la capitolul condiţii de muncă ale navigatorilor, care ar putea fi trimişi în condiţii sub standarde în voiaj, ar putea fi cooptaţi de orice armator.

Iar dacă salariile nu sunt o problemă în acest context, în condiţiile în care piaţa este cea care decide, ceea ce se poate negocia sunt compensaţiile, drepturile navigatorilor şi ale familiilor lor. Navigatorii îşi fac griji că aceste compensaţii - în caz de deces, boală, accident, incapacitate de muncă, zone periculoase, zone de război - ar putea rămâne la mâna armatorului, care să-şi facă o variantă de contract favorabilă lui.

„Am avut o situaţie cu un navigator cu probleme medicale, căruia compania îi acorda o compensaţie de 7.000 de dolari. A urmat un proces pe bani mulţi, cu o valoare totală de 400.000 de dolari, în urma căruia navigatorul a încasat 250.000 de dolari. Aceste compensaţii sunt foarte importante şi trebuie prinse în contract”, a explicat şeful Inspectoratului ITF România.

Sindicatul nu a fost consultat

Bizar este şi faptul că, în tot acest demers de modificare a unei legi care funcţiona bine, sindicatul nu a fost consultat.

„Parteneri în comisia de dialog social sunt angajatorii şi sindicatul. Agenţiile de crewing sunt doar plasatoare de forţă de muncă. Noi nu am fost consultaţi, dar, aşa cum am precizat anterior, vom face mai multe declaraţii după ce vom vedea modificările cu pricina”, a mai spus Adrian Mihălcioiu.