O nouă ediție de colecție a revistei "Ex Ponto"

5807
O nouă ediție de colecție a revistei

Articole recomandate

A ieșit de sub tipar cel de-al 79-lea număr al prestigioasei reviste „Ex Ponto - text, imagine, metatext”, editată la Constanța, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Fondată în 2003, de regretatul Ioan Popișteanu, Ovidiu Dunăreanu, Paul Prodan și Olimpiu Vladimirov, „Ex Ponto” a adunat în jurul ei scriitori și universitari valoroși, colaboratori de prestigiu din țară și străinătate.

Îngrijite de scriitorul și redactorul șef Ovidiu Dunăreanu, cele 79 de ediții, publicate de-a lungul a două decenii, strălucesc prin semnăturile de prestigiu găzduite, prin calitatea materialelor prezentate, prin varietatea tematică și prin ținuta grafică de excepție.

Noul număr al revistei „Ex Ponto” este deschis de editorialul „Dobrogea, parte integrantă a României”, semnat de scriitorul Eugen Uricaru, care consemnează: „Dobrogea astăzi este, de fapt, cheia României cu toate provocările ce le incumbă această calitate. Războiul (poate războaiele) care se desfășoară în vecinătate face din Dobrogea garantul României în starea sa de stat independent, suveran și liber. Nu e simplu, sunt costuri, chiar pierderi în această situație, dar Dobrogea este o parte inalienabilă a țării, iar țara participă cu toate resursele sale la asigurarea vieții normale a acestei provincii. Împrejurare din care se desprinde clar ideea că Dobrogea, în această perioadă de timp, este chintesența românească. Este cel mai important loc al românilor. Ieșirea la mare, poziția geostrategică, vecinătățile primejdioase fac din Dobrogea cel mai important punct strategic al României. Nu vreau să exagerez, acum Dobrogea garantează locul în lume al țării și unitatea ei. Se pot spune multe despre această provincie binecuvântată a României, și bune, și rele, însă un lucru este cu totul uimitor – aici, și doar aici, vom găsi cele mai vechi vestigii ale civilizației, cele mai vechi prezențe creștine, cele mai vechi semne ale românității (traducerea lui Ulfila a Bibliei), dar și cele mai moderne dovezi ale progresului, centrala atomică, șantierul naval ori cea mai rapidă cale ferată din țară. Cum să nu te emoționezi în fața clarviziunii celor care au trecut Dunărea la Brăila acum 145 de ani?”

Ziarista și scriitoarea Aurelia Lăpușan îi dedică ținutului dintre Dunăre și Mare eseul „Acasă, la mine, în Dobrogea” – o adevărată monografie sentimentală, ce se încheie cu următoarele cuvinte: „Dobrogea mea... pe care o port cu toate nestematele ei prinsă pe tălpile picioarelor mele. Și în fiecare fibră a ființei mele. Ei îi datorez ceea ce sunt. Ei mă închin cu o mare reverență. Să veșnicească în lumină și plinătate, în dragoste și frăție! ”

Comemorându-l pe criticul literar, eseist și profesor universitar Nicolae Rotund (1940 – 2022), trecut în Lumea Umbrelor în urmă cu un an, revista reproduce un fragment din „Critica de la margine la centru, Constanța, Ovidius” (University Press, 2005), intitulat „Respirări marine”.

Din sumarul revistei mai reținem:

- Cronicile literare semnate de scriitorii Titi Damian și Diana Dobrița Bîlea;

- Articolul „De ce un festival de poezie la Constanța” - semnat de scriitorul Angelo Mitchievici;

- La rubrica „stări de spirit”, Gheorghe Filip comentează cu sarcasm și umor expresia „Românul s-a născut poet”;

- Rubrica „poezie” cuprinde creații ale poeților Lucia Negoiță, Remus-Valeriu Giorgioni, Amelia Stănescu și Ana Ardeleanu, iar la „tineri poeți” este prezent Bogdan Pascal, cu o selecție de poezii;

- În cadrul rubricii „proză” îi găsim pe: Gheorghe Schwartz, cu un fragment din romanul în curs de apariție „Convoiul”; Ioan Florin Stanciu cu un fragment din romanul „Viitorul anterior”; Paul Sârbu, cu povestirea „Răzbunarea pelicanilor”; Adrian Nicola, cu povestirea „Cine este Calliope”;

- În cadrul rubricii „Traduceri din literatura universală”, poetul sârb Jovan Zivlak este prezentat și tradus de Slavomir Gvozdenovici și Lucian Alexiu.

Pictorul Florin Ferendino dă culoare revistei cu minunatele peisaje dobrogene ieșite de sub penelul său.

Revista constănțeană uimește prin diversitatea domeniilor abordate: proză și poezie, traduceri, note de lectură, istorie și arheologie, arte plastice, balcanistică și multe altele. Cititorii descoperă în „Ex Ponto” înaltul spirit creator al Dobrogei, credința ei în frumos și armonie, miracolul creației literare, artistice, o tablă a valorilor spirituale.

Ion TIȚA-CĂLIN



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 2.0652 secunde