Deschiderea graniţelor maritime, în etapa a doua a aderării României la spaţiul Schengen

327
Deschiderea graniţelor maritime, în etapa a doua a aderării României la spaţiul Schengen - 1-1701784172.jpg

Articole de la același autor

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) solicită autorităţilor de la Viena urgentarea aderării României la Schengen pentru facilitarea transportului de mărfuri, în condiţiile în care blocajul acestuia în frontiere aduce pierderi uriaşe, a afirmat preşedintele instituţiei, constănţeanul Mihai Daraban.

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, a primit vizita noului consilier economic din cadrul Ambasadei Austriei în România, Christoph Grabmayr, aflat prima oară în vizită la Camera Naţională.

În cadrul acestei întâlniri, au fost dezbătute mijloacele prin care pot fi continuate eforturile comune de dezvoltare a relaţiilor economice bilaterale, prin dinamizarea dialogului între firmele austriece şi cele româneşti.

Totodată agenda de lucru a cuprins şi chestiuni legate de aderarea României la spaţiul Schengen şi efectele care rezultă în urma amânării aderării ţării noastre la spaţiul european de liberă circulaţie.

„Cel mai consistent obstacol, prin întârzierea aderării României la spaţiul Schengen, îl constituie blocajul transporturilor de mărfuri în frontiere, care aduce cu sine pierderi uriaşe.

CCIR vine cu o propunere către clasa politică, aceea ca aderarea României la Schengen să se facă în doi paşi: mai întâi, şi cel mai urgent, să fie o liberă trecere pentru transportul de mărfuri, iar pasul doi, tranzitul de persoane”, a declarat preşedintele Mihai Daraban.

La rândul său, consilierul economic Christoph Grabmayr s-a declarat impresionat de implicarea CCIR în rezolvarea problemelor comunităţii de business din România.

„Vă asigur că voi transmite autorităţilor de la Viena mesajul preşedintelui CCIR”, a promis oficialul austriac.

La finalul lunii decembrie 2023, ar urma să se supună la vot o posibilă aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în etape, mai întâi cu graniţele aeriene, din luna martie anul viitor, şi apoi cu graniţele rutiere şi maritime, în etapa a doua.

Creşteri spectaculoase pe toate liniile

Accelerarea procesului de integrare a ţării noastre în spaţiul Schengen este cu atât mai justificată cu cât cifrele din transporturile aeriene şi maritime sunt spectaculoase.

Astfel, conform informaţiilor furnizate de Biroul de presă din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) Constanţa SA, traficul total de mărfuri prin portul Constanţa, în primele 10 luni ale anului 2023, a înregistrat un nou record: 75,8 milioane de tone! Este o creştere semnificativă, de 20 de procente, faţă de perioada similară a anului 2022, când, prin portul Constanţa, s-au rulat mărfuri totalizând 63,2 milioane de tone.

De asemenea, traficul pe canalele navigabile a „explodat” odată cu războiul din Ucraina.

Pe acelaşi trend ascendent se încadrează şi transportul aerian de pasageri, care a crescut, în primele nouă luni ale acestui an, cu 18,8% comparativ cu perioada similară din 2022, fiind înregistraţi 18.703.500 pasageri, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Cele mai mari ponderi în ceea ce priveşte transportul de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă-Bucureşti, cu 5.548.600 pasageri îmbarcaţi şi 5.491.000 debarcaţi, Avram Iancu-Cluj-Napoca, cu 1.268.000 pasageri îmbarcaţi şi 1.233.700 pasageri debarcaţi şi Aeroportul Internaţional Iaşi, cu 882.000 pasageri îmbarcaţi şi 876.700 debarcaţi.

Foarte important, Autoritatea Vamală Română va beneficia, în portul Constanţa, de sprijinul unui reprezentat al Serviciului Vamal şi de Protecţie a Frontierelor al Statelor Unite ale Americii în domeniul analizei de risc şi controlului vamal. Americanii sunt foarte interesaţi de activitatea din port, iar specialistul desemnat îşi va începe activitatea chiar de luna viitoare. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 5.7351 secunde